Geară, primăria și povestea gazelor de la Islaz

În pragul unei noi campanii electorale, comunitatea din Islaz privește cu scepticism spre promisiunile repetate și îndelung amânate ale administrației locale. Anunțul recent al primarului Ionel Geară despre inițierea unei licitații pentru concesiunea serviciului de distribuție a gazelor naturale ridică mai multe semne de întrebare decât oferă răspunsuri.

CONCESIUNE, concesiuni, s. f. Convenție prin care o persoană (fizică sau juridică) dobândește dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă. ♦ Bunurile care formează obiectul acestei convenții. [Pr.: -si-u-] – Din fr. concession, lat. concessio, -onis.

Această licitație, prezentată ca o etapă aproape finală în demersul de a aduce gazele naturale în Islaz, pare mai degrabă o metaforă a unui teren viran așteptând o investiție miraculoasă. Se cere, în esență, unui potențial investitor să construiască de la zero – asemenea unei vile cu două etaje în exemplul nostru – pe un teren care nu promite nici măcar siguranța recuperării investiției prin închirierea camerelor.

Astfel, se conturează un peisaj plin de incertitudini, în care perspectiva găsirii unei companii dispuse să preia acest proiect încărcat de riscuri și costuri mari pe 08.05.2024 pare mai degrabă un vis îndepărtat. În contextul în care niciun actor de pe piață nu s-a arătat până acum interesat de acest proiect ambițios, scepticismul comunității crește.

Problematica nu se rezumă doar la dificultățile inerente ale proiectului, ci și la trecutul recent, unde promisiunile neîndeplinite au lăsat deja o urmă de neîncredere. În urmă cu patru ani, primarul Geară își asuma un angajament clar – înființarea rețelei de distribuție a gazelor naturale. Acum, cu o nouă campanie la orizont, realitatea pare să nu fi avansat deloc, iar povara acestui fapt apasă greu nu doar pe umerii primarului, ci și pe speranțele locuitorilor din Islaz.

În acest context, întrebările esențiale rămân: Ce se va întâmpla dacă nicio companie nu va participa la licitație? Care este planul B al administrației locale? Și, poate cel mai important, cum va răspunde administrația la nevoile reale și imediate ale comunității, depășind „barierele birocratice” și obstacolele financiare?

În timp ce Islazul se confruntă cu aceste dileme, exemplul comunei Dracea (vezi foto mai jos – licitație pe SEAP/SICAP), unde proiectele de infrastructură avansează cu pasi concreți, arată că o abordare pragmatică și o implicare directă a administrației, ca cea condusă de Cristian Tismănaru, pot face diferența. Întrebarea care rămâne este dacă Islazul va putea urma acest exemplu sau va continua să navigheze în apele tulburi ale incertitudinilor și promisiunilor neîmplinite.