Lăsata Secului și “Tradiția Focului”

Pe malurile pitorești ale Oltului, la marginea județului Teleorman, comuna Islaz se pregătește de sărbătoarea Lăsatului Secului, o tradiție veche care marchează începutul Postului Mare în credința ortodoxă. Această tradiție, plină de semnificații și obiceiuri străvechi, este așteptată cu nerăbdare de locuitorii comunei și de cei veniți în vizită la rude, dornici și ei să experimenteze autenticitatea și frumusețea ritualurilor populare românești.

Lăsatul Secului este momentul când comunitățile creștine se pregătesc pentru perioada postului, prin petreceri și mese bogate, menite să asigure un prilej de comuniune și de bucurie înainte de perioada de înfrânare și reculegere spirituală ce urmează. În Islaz, această sărbătoare este marcată printr-un ansamblu de obiceiuri care îmbină elemente religioase cu cele ludice, creând un spectacol vibrant și plin de culoare.

Unul dintre punctele culminante ale Lăsatului Secului în Islaz este “Tradiția Focului”, un obicei ancestral care simbolizează purificarea și reînnoirea. Pe măsură ce soarele apune în ziua de Lăsatul Secului, localnicii adună lemne și chiar cauciucuri pentru a construi un foc mare în centrul satului sau la colț de stradă. Focul, care strălucește în întuneric, devine locul de întâlnire al comunității, în jurul căruia se desfășoară cântece, dansuri și povestiri.

Tinerii și cei mai în vârstă se adună în jurul focului, dansând în hore și cântând cântece tradiționale care răsună în noaptea însuflețită. Cel puțin, așa era odată. Focul simbolizează nu doar purificarea spirituală, dar și aducerea luminii și căldurii în inimile oamenilor, alungând frigul iernii și pregătind natura și comunitatea pentru primăvara care urmează.

În plus, tradiția focului este și un prilej de a prezice viitorul și de a întări legăturile dintre membrii comunității. A sări peste foc, de exemplu, este un obicei practicat în special de tineri, considerat a aduce noroc și sănătate. De asemenea, se spune că flăcările focului pot dezvălui multe despre anul care vine, în funcție de direcția și forma lor.

Lăsata Secului și “Tradiția Focului” din Islaz reprezintă un mozaic cultural impresionant, o fuziune între sacru și profan, între tradițiile străbune și dinamica vieții comunitare contemporane. Aceste obiceiuri nu doar că păstrează vie memoria strămoșilor, dar și întăresc sentimentul de apartenență și de identitate în cadrul comunității.