
În comuna Islaz, problema lipsei sistemului de canalizare persistă dintotdeauna. Nu e singura. Cu același primar de aproape două decenii, se nasc întrebări cu privire la motivele din spatele acestui eșec și dacă este vorba despre incompetență administrativă sau reavoință.
Rolul crucial al Asociației Intercomunitare „Teleormanul”
În 2007, la nivel de județ lua naștere Asociația de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) „Teleormanul” prin asocierea Consiliului Judeţean Teleorman și a Consiliilor Locale din Alexandria, Turnu Măgurele, Roşiorii de Vede, Zimnicea si Videle „din nevoia elaborării și implementării unei strategii comune de dezvoltare și ca un instrument flexibil și eficient pentru dezvoltarea de proiecte în comun și accesarea de fonduri europene pentru sectorul de apă și apă uzată”.
Altfel spus, asociația avea ca scop să se ocupe de serviciul de alimentare cu apă şi canalizare pe raza de competență a unităţilor administrativ teritoriale membre. La puțin timp după înființare, prin Contractul de Delegare a gestiunii serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare, încheiat la data de 03.12.2007, A.D.I. „Teleormanul” avea să delege dreptul de a exploata, întreţine, administra, investi și furniza servicii de alimentare cu apă şi de canalizare în cadrul ariei de competență teritorială a Autorității Delegante către Operatorul Regional S.C. APA SERV S.A.
Dacă inițial UAT-urile membre erau cele cinci municipii și orașe, la scurt timp după înființarea asociației aveau să adere și cele 92 de comune din județ. Astăzi, la peste 15 ani de la acel moment, în asociație mai sunt doar 9 localități rurale membre, printre care și Islazul, majoritatea alegând să se retragă din asociație, conducerile localităților respective înțelegând, probabil, că este mai simplu și mai ieftin, să depui proiecte și să accesezi linii de finanțare pe cont propriu. Nu este și cazul primarului Geară, cel care continuă să mențină statutul de membru al comunei Islaz în cadrul ADI „Teleorman”, fără niciun beneficiu real pentru islăzeni. La o scurtă analiză, nu e nevoie să fii un bun economist pentru a înțelege că statutul de membru este în acest caz menținut de o cotizație lunară/semestrială/anuală către asociația din care faci parte, evident, din bugetul public. Mai exact, o parte a taxelor și impozitelor islăzenilor se duc direct către ADI, respectiv S.C. Apa Serv S.A., iar canalizare tot nu avem.
Opoziția primarului Geară în calea progresului
În cei aproape 20 de ani de când este în funcție Geară, progresul în implementarea proiectelor de infrastructură în comuna Islaz a fost grav îngreunat. Dacă se întreabă cineva cum este posibil acest lucru, vă prezint aici o soluție alternativă în privința finanțării pentru proiectele de infrastructură precum canalizarea în comuna Islaz. Această soluție ar fi putut fi reprezentată de accesarea unor finanțări directe, fără intermedierea unei asociații sau a altor terți. Un exemplu concret în acest sens este Ordinul de Ministru emis pentru aprobarea Ghidului de finanțare a Programului vizând sisteme de alimentare cu apă, canalizare și epurare a apelor uzate.
Acest ordin, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și publicat în Monitorul Oficial în data de 29 februarie 2024, vizează aprobarea Ghidului de finanțare a Programului menționat, fără a fi necesară implicarea unei asociații intercomunitare sau a altor intermediari. Astfel, comunitățile locale, inclusiv comuna Islaz, ar fi putut avea posibilitatea să acceseze fonduri directe pentru proiectele de canalizare, fără a mai fi fost afectate de eventualele blocaje sau întârzieri cauzate de intermediari.
Un alt exemplu recent prin care lucrările de canalizare ar fi putut fi demarate (măcar pentru satul Moldoveni) o reprezintă Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Zeci de localități din toată țara beneficiază în această perioadă de lucrări de înființare, modernizare sau reabilitare de rețele de canalizare, apă curentă sau infrastructură rutieră.
Conform informațiilor recente, primarul Geară s-ar fi opus inițiativei de canalizare, sugerând posibile motive care nu au fost clarificate publicului. Această opoziție naște întrebări cu privire la intențiile și prioritățile administrației locale în ceea ce privește serviciile de utilități de bază.
Provocarea reală: Incompetență sau reavoință?
Într-un context în care lipsa canalizării persistă, este legitim să ne întrebăm dacă suntem martorii unor eșecuri administrative repetate sau dacă există interese ascunse care stau în spatele lipsei de progres. Între timp, locuitorii comunei Islaz suferă din cauza condițiilor precare de viață și a lipsei unor servicii esențiale.
În fața acestei dileme, oamenii se confruntă cu o alegere dificilă în privința viitorului său. Este necesară o analiză atentă a opțiunilor disponibile și a liderilor care promovează interesele și bunăstarea locuitorilor. În cele din urmă, fiecare alegere va avea consecințe importante pentru comunitate și pentru evoluția ei pe termen lung.
Soluția: schimbarea conducerii administrației locale
Indiferent dacă problema lipsei canalizării este rezultatul incompetenței sau al reavoinței, este clar că oamenii din Islaz au nevoie urgentă de o soluție. Este esențial ca islăzenii să se implice activ în procesul decizional și să își aleagă liderii care vor promova progresul și vor asigura îmbunătățirea condițiilor de trai pentru toți membrii comunității.
Descoperă mai multe la Islăzeanul
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns