Pe voi v-a ajutat școala în viață?

Ei bine, prieteni, după ultimele rezultate la Bacalaureat, ne-am împărțit în două tabere, așa cum se întâmplă de obicei. Una zice că bacul nu-ți folosește la nimic și școala e inutilă, iar cealaltă e furioasă și strigă: „Nu e adevărat! Fără școală ești mort, iar nota la bac e sfântă!” 

Și pentru că se poartă, mă bag în discuție și scriu despre un subiect pe care mi-am dorit să-l abordez de multă vreme: la ce naiba ne folosește școala românească?

Personal, sunt de acord cu ambele tabere, dar cu mici ajustări. Consider că școala e utilă și nu putem trăi fără ea. Știți bancul acela celebru, nu? Bill Gates a renunțat la școală și a ajuns cu bine în viață. Da, băieți, dar a renunțat la Harvard, nu la Liceul Agricol. Ei bine, în spatele glumei e un sâmbure de adevăr.

Pentru mine, școala românească e extrem de utilă în primii opt ani, în primar și gimnaziu. Copilul se formează, acumulează cunoștințe și își dă seama ce vrea să facă în viață. Și știți bancul celălalt? „Încă o zi în care nu mi-a trebuit teorema lui Pitagora.” Ei bine, poate n-ai avut nevoie fix de teorema lui Pitagora, dar cu siguranță ai folosit multe alte lucruri pe care le-ai învățat în anii aceia, în anii de formare.

Așa că, prieteni dragi, clasele 1-8 sunt relativ ok, încă putem trage cu ele, deși sistemul poate fi îmbunătățit. Dar ce urmează după, cei patru ani de liceu… Oh, Doamne! E un fiasco total care nu te pregătește pentru nimic în viață.

Ar trebui să fie acei ani în care copiii își descoperă talentele, își găsesc pasiunile și își aleg drumul în viață. Dar, din păcate, n-ai cum să-ți dai seama de asta. Școala ar trebui să-i ajute în asta, dar nu face nimic. Doar îi forțează să memoreze mecanic niște lucruri (cine a avut vreodată nevoie de asta?) și să învețe niște materii inutile care ar trebui să fie șterse din programa școlară  în secunda doi.

În loc să fie un sistem bine pus la punct, care să-i îndrume pe absolvenți către viitorul lor, liceul e doar un generator uriaș de frustrări și incertitudini.

Cu mici excepții, care se bazează în principal pe profesori senzaționali și dedicați care înțeleg cum stă treaba, tot ce se întâmplă în acei 4 ani e un dezastru total și jenant. Iar rezultatul e că avem absolvenți care nu știu încotro să o ia în viață. Uitați-vă în jur, nu mă credeți pe cuvânt.

Și nu îmi aduceți exemple de părinți care investesc bani în educația copiilor lor. Desigur, unii copii pornesc în viață cu șanse egale, dar nu toți. Când părinții au bani și sunt dispuși să investească în educație, lucrurile stau cu totul altfel. Dar, din păcate, suntem o țară săracă, unde părinții abia își permit strictul necesar pentru copii. Școala ar trebui să fie cea mai prețioasă unealtă pentru acești părinți, ar trebui să-i ajute pe copii să își găsească drumul în viață. 

Ei bine, NU SE ÎNTÂMPLĂ ASTA.

Acum, să fim sinceri, vreau să vă întreb și pe voi: v-a ajutat școala în viață? Ei bine, mie mi-a dat câteva cunoștințe, dar cred că m-a pregătit mai mult pentru întrebările la Trivia decât pentru lupta reală din viață.