Pichetul, locul de petreceri al familiei PSD

În comuna Islaz, oamenii se confruntă cu un primar ale cărui priorități par a fi îndoielnice. În loc să se concentreze pe îmbunătățirea aspectului și condițiilor de viață din comună, principalul său angajament rămâne, mai ales în această perioadă, organizarea petrecerilor electorale la “Pichet” alături de oamenii de casă ai PSD-ului. Această obsesie pentru petreceri și grătare pare să fie mai importantă decât nevoile reale ale comunității.

Aseară, într-o scenă care ar fi putut fi desprinsă dintr-un film despre politica locală, a avut loc cea mai recentă „ședință” a PSD la „Pichet”. În timp ce micii pârjoliți și șprițurile curgeau, liderul local al PSD a trasat noi sarcini pentru consilierii partidului și pentru cei mai fideli angajați ai primăriei și ai societății de apă din localitate. Această întâlnire informală, unde se conturează strategiile politice și se distribuie sarcinile pentru susținerea primarului, subliniază legăturile strânse între administrația locală și partidul aflat la guvernare, alimentând temerile cu privire la nepotism și abuz de putere.

De-a lungul a două decenii de mandat, primarul a transformat „Pichetul” în locul de întâlnire preferat pentru PSD-iștii islăzeni și susținătorii lor, în detrimentul dezvoltării comunei. În loc să se concentreze pe soluționarea problemelor locale, precum infrastructura precară sau serviciile publice insuficiente, el preferă să organizeze petreceri electorale opulente. Întrebarea principală este dacă aceste petreceri sunt finanțate din banii contribuabililor sau nu.

Indiferent cum ar fi, deși cu toții știm răspunsul, această atitudine subminează încrederea în integritatea și imparțialitatea primarului, sugerând că interesul său personal și politic primează în fața binelui comunității. Obsesia pentru petreceri și camaraderia cu oamenii de casă ai PSD-ului arată o lipsă de respect față de alegători și față de principiile democrației.

În timp ce islăzenii se confruntă cu provocări reale și urgente, precum lipsa locurilor de muncă și accesul la servicii de sănătate, primarul pare să-și piardă vremea organizând petreceri electorale extravagante. Această lipsă de responsabilitate și de prioritizare a nevoilor comunității ar trebui să fie profund criticată și să atragă atenția asupra necesității unui lider local care să fie cu adevărat dedicat binelui comun.

În concluzie, este timpul ca oamenii să ceară mai mult de la liderii lor și să nu mai accepte un primar care să-și neglijeze responsabilitățile în favoarea petrecerilor și a politicii de partid. Este necesară o schimbare în atitudinea și în prioritățile conducerii locale pentru a asigura un viitor mai bun și mai luminos pentru comunitate.