Pe Florin îl cunosc dintotdeauna, aș putea spune. Suntem apropiați de vârstă, dar perioada din care mi-l amintesc ca știindu-l cu nume și prenume este cea a școlarizării. Hai să zic, deci, de peste 25 de ani. Mai mult sau mai puțin.
Îl pot descrie ca fiind un băiat timid, discret și foarte la locul lui. Așa îl știu dintotdeauna. Doar că, între timp, băiatul a devenit un domn respectabil, la fel de respectuos și decent, având o familie frumoasă și o viață liniștită. Mai mult decât atât, pare a fi un preot foarte implicat și din ce în ce mai vizibil, cel puțin la nivel de parohie.
Asta e partea bună a rețelelor de socializare specifice epocii în care suntem: ai posibilitatea de a vedea și de a înțelege lucruri despre oameni. În cazul preotului Florin Rezeanu, am numai cuvinte de laudă. Observ postări în care omul renovează biserica, repară lucruri, este prezent printre oameni și face fapte de caritate, fapte bune.
În afara salutului din întâlnirile noastre absolut întâmplătoare, nu-mi amintesc să fi schimbat de-a lungul timpului prea multe idei, dar întotdeauna mi-a făcut o părere bună acest domn. Sunt, deci, absolut dezinteresat în a-i face complimente, dar nu pot să rămân indiferent la lucrurile frumoase și demne pe care le fac oamenii din Islaz.
Te salut cu drag, părinte, și te felicit în cel mai sincer mod posibil pentru acțiunile tale!
Descoperă mai multe la Islăzeanul
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Fii primul care comentează