
În ultimii ani, societatea românească a fost martora unor scandaluri, decizii controversate și comportamente discutabile din partea unor primari și aleși locali. Fie că este vorba de gestiuni financiare necorespunzătoare, lipsa transparenței decizionale sau manifestări publice nepotrivite, ne-am confruntat cu o serie de cazuri care au ridicat serioase semne de întrebare în legătură cu integritatea și competența unor lideri locali. Aceste evenimente ne determină să ne punem întrebarea: oare nu ar trebui ca primarii și candidații la aceste funcții să fie supuși unor teste psihologice riguroase, atât înainte de alegeri, cât și pe parcursul mandatului?
Rolul unui primar în comunitate
Un primar are o responsabilitate imensă, fiind, în esență, principalul administrator al unei comunități. El sau ea trebuie să ia decizii care să afecteze în mod direct calitatea vieții cetățenilor, să gestioneze bugete publice, să coordoneze proiecte de dezvoltare și să reprezinte interesele locuitorilor în relațiile cu alte autorități și instituții. Într-o asemenea funcție, nu doar competențele profesionale contează, ci și capacitatea psihică de a face față presiunilor constante, de a lua decizii raționale în situații critice și de a rezista tentațiilor de corupție.
În timp ce legislația actuală prevede criterii de eligibilitate legate de integritate și educație, nu se pune accent pe starea psihică a candidatului. Orice cetățean cu drept de vot poate candida, fără să fie nevoie să treacă printr-o evaluare psihologică prealabilă care să ateste capacitatea sa de a gestiona responsabilitățile unei comunități.
Exemple din alte profesii
Există multe profesii în care evaluarea psihologică este obligatorie, tocmai datorită impactului pe care deciziile celor care le practică îl au asupra siguranței și bunăstării celorlalți. Iată câteva exemple relevante:
- Piloții de avion – În această profesie, stresul și deciziile rapide pot face diferența dintre viață și moarte. Prin urmare, piloții sunt obligați să treacă prin evaluări psihologice regulate, pentru a se asigura că sunt capabili să facă față presiunilor din aer. Un pilot instabil emoțional sau psihic ar putea pune în pericol siguranța a sute de pasageri.
- Polițiștii – În România, polițiștii trec prin teste psihologice înainte de a fi acceptați în funcție și periodic pe parcursul carierei lor. Motivația pentru aceste teste este evidentă: polițiștii sunt puși în situații tensionate și trebuie să ia decizii rapide care afectează siguranța publică. Un polițist care nu poate face față presiunilor ar putea reacționa nepotrivit într-o situație de criză.
- Judecătorii – În unele jurisdicții, judecătorii sunt supuși evaluărilor psihologice pentru a se asigura că pot rămâne imparțiali și că au capacitatea mentală de a analiza obiectiv cazuri complexe. Judecătorii iau decizii care afectează viețile oamenilor pe termen lung, iar o instabilitate psihică ar putea duce la decizii greșite sau abuzive.
- Militarii – În forțele armate, testele psihologice sunt esențiale, mai ales în rândul celor care participă la misiuni periculoase. Capacitatea de a face față stresului și presiunii constante este crucială pentru succesul misiunilor și pentru menținerea unei discipline riguroase în armată.
Aceste exemple arată clar că în profesiile unde miza este siguranța sau bunăstarea publică, evaluările psihologice sunt considerate necesare. De ce nu ar fi valabil acest lucru și pentru funcțiile publice, în special pentru cele din administrația locală?
Stresul și tentațiile la care sunt supuși primarii
Un primar se confruntă zilnic cu numeroase presiuni: cerințele cetățenilor, problemele administrative, lipsa resurselor financiare și nevoia de a menține sprijinul politic sunt doar câteva dintre provocările constante. La acestea se adaugă tentația corupției, o problemă care persistă în administrațiile locale din multe regiuni. În fața acestor presiuni, capacitatea psihică a unui primar poate fi testată la maximum.
Un primar care nu poate gestiona eficient stresul sau care are tendințe narcisiste sau autoritare poate lua decizii impulsive, poate abuza de putere sau poate ignora interesele comunității. În lipsa unor mecanisme de control psihologic, acești indivizi rămân la conducere, uneori pentru mandate întregi, fără ca nimeni să evalueze starea lor psihică.
Dubla măsură – exemplul primarului recent reales
Să ne imaginăm un primar care tocmai a câștigat un nou mandat, după o campanie plină de promisiuni frumoase și gesturi aparent oneste. În ziua victoriei, primarul nostru își strânge mâinile cu toți angajații primăriei, mulțumindu-le pentru implicare și susținere. Se jură că va fi un lider corect și echitabil, gata să lucreze pentru binele tuturor, indiferent de cum au votat.
Dar iată că, a doua zi, începe să se schimbe ceva în comportamentul său. Brusc, unii angajați care nu l-au susținut deschis în campanie încep să primească sarcini suplimentare, cerințe absurde sau, mai rău, sunt marginalizați complet. Întâmplător, aceiași angajați par a fi cei despre care se crede că au votat pentru un alt candidat. În schimb, „favoriții”, cei care și-au declarat loialitatea față de primar, primesc concedii în plus, beneficii nejustificate și sarcini relaxate. Nimeni nu mai discută despre competență, profesionalism sau meritocrație; totul este despre cum „s-a votat” în cabină.
Ba chiar, primarul respectiv începe să aplice aceleași principii dubioase și în relația cu cetățenii.
Această dublă măsură, unde comportamentul de după campanie este într-o antiteză clară cu cel manifestat imediat după victorie, nu este doar o problemă morală, ci și una de sănătate mintală. Un lider care își schimbă comportamentul atât de drastic în funcție de interese personale și de preferințele politice nu doar că este nedemn de funcția pe care o ocupă, ci ridică și serioase semne de întrebare asupra capacității sale psihologice de a gestiona corect comunitatea. Un astfel de comportament ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea.
Beneficiile introducerii testelor psihologice
Introducerea unor teste psihologice pentru candidații la primărie și pentru primarii în funcție ar aduce numeroase beneficii. În primul rând, s-ar asigura că aceștia au capacitatea mentală de a gestiona funcția publică și de a lua decizii raționale în interesul comunității. Testele ar putea evidenția tendințe comportamentale care ar putea pune în pericol buna administrare a orașului sau a comunei.
În al doilea rând, evaluările periodice ar putea preveni abuzurile de putere sau derapajele de comportament. Pe măsură ce un primar acumulează putere, există riscul ca acesta să devină mai puțin transparent și mai autoritar. O evaluare psihologică anuală ar putea identifica aceste schimbări și ar putea aduce la lumină eventuale probleme înainte ca ele să escaladeze.
Cum ar putea fi implementate aceste teste
Testele psihologice ar trebui să evalueze capacitatea de gestionare a stresului, abilitatea de a lua decizii raționale în condi ții de presiune, integritatea și capacitatea de a colabora eficient cu alții. De asemenea, testele ar putea include evaluări legate de tendințele narcisiste sau autoritare – comportamente care, din păcate, devin tot mai evidente în rândul unor lideri locali, așa cum am arătat în exemplul ipotetic menționat mai devreme.
Aceste evaluări ar putea fi organizate anual, în mod transparent, iar rezultatele ar trebui să fie făcute publice. Astfel, cetățenii ar avea acces la informații relevante despre starea mentală a primarului lor, iar acesta ar avea șansa de a se corecta sau de a primi ajutor, dacă testele indică probleme semnificative. Să nu uităm că presiunile la care sunt supuși primarii sunt reale și constante, și oricine, chiar și cel mai bine intenționat lider, poate ajunge la epuizare sau comportamente neadecvate fără un suport adecvat.
Un primar este mai mult decât un simplu funcționar public – el sau ea este liderul comunității, responsabil de bunăstarea tuturor cetățenilor, de la cei care l-au votat la cei care nu au făcut-o. De aceea, introducerea testelor psihologice, atât pentru candidați, cât și pentru primarii în funcție, ar reprezenta o măsură necesară pentru a preveni comportamentele abuzive, gestionarea defectuoasă și lipsa de echitate. Un astfel de instrument ar proteja atât cetățenii, cât și pe liderii înșiși, oferindu-le posibilitatea de a-și îndeplini funcția într-un mod corect și responsabil.
Și, cine știe, poate că primarul nostru imaginar va realiza că, după toate aceste evaluări, comportamentul său ambivalent nu face altceva decât să submineze încrederea cetățenilor și să ducă la o administrație ineficientă și coruptă. Sau poate că… doar poate, la următoarele alegeri, testul psihologic va aduce niște clarificări mult mai rapide decât o campanie electorală plină de promisiuni false.
Descoperă mai multe la Islăzeanul
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
Lasă un răspuns